AutoTerapii

ENERGIE INFORMATĂ III

...........................................

Imageria mentală pozitivă

(pg.429-435)

Spuneam că Universul este gând, informaţie. Omul aparţine Universului. Ca urmare el însuşi este gând, informaţie. Suntem un ansamblu de cuante de energie, realizat după proiectul unei inteligenţe de care inteligenţa noastră este străină. Dacă omul nu este perfect, în ciuda inteligenţei cristalizată în el, explicaţia ţine de paradox. Omul comite erori tocmai prin instrumentul pe care „Creatorul” i l-a pus la dispoziţie pentru a evolua. Acesta este liberul arbitru, posibilitatea de opţiune, de discernere între Bine şi Rău, între util şi inutil, între fast şi nefast. Fără această facultate pe care omul o posedă în cel mai înalt grad, în raport cu celelalte animale, n-ar fi reuşit să-şi dezvolte niciodată o civilizaţie, să se desprindă de tiparele de conduită impuse de natură, prea puţin mobile pentru a permite implicarea în creaţie. Acesta este paradoxul: săvârşim erori prin ceea ce ar trebui să evoluăm spiritual. De aici rezultă nevoia de control al gândirii, de dirijare autocontrolată a activităţii noastre psihice, aflată în relaţie directă cu subconştientul în care sunt prezente toate pattern-urile sau modelele funcţionale ale organismului. Aceste pattern-uri se află la baza întregii noastre fiziologii. Fiind ele însele informaţie, gând depozitat în structurile inconştientului, pot fi controlate după dorinţă prin tehnici de control al gândirii. Am subliniat, credem, suficient până acum, că orice gând emis de creierul nostru, dincolo de conţinutul semantic, are o triplă funcţionalitate prin suportul implicat. Este mai întâi un câmp energetic modulat de semnale purtătoare de informaţie. Comportă apoi o modificare de ordin biochimic şi o alta de ordin molecular substanţial. Ca urmare, spiritul are capacitatea de a controla sănătatea propriului corp prin modelul informaţional energetic implicat, prin modificările de ordin biochimic şi molecular pe care le dezvoltă.

Suntem ce gândim. Din acest motiv, controlul gândirii este cheia transformării noastre, a întregii noastre deveniri.

Un rol esenţial în acest sens îl are ceea ce a fost numit imageria mentală pozitivă. Fiecărui eveniment psihic îi corespunde obligatoriu un eveniment fizic, o reacţie biochimică, după cum am subliniat. În consecinţă, evenimentele fizice din noi vor reflecta conţinutul imaginilor noastre mentale.

Venim pe lume cu toate acele programe necesare conduitei în viaţă. Este necesară aici o lămurire. Să nu confundăm programul cu învăţarea. Se ştie că aceste aspecte au fost îndelung dezbătute şi au fost obiectul unei dispute dintre Chomsky şi Piaget (a se vedea Teorii ale limbajului, teorii ale învăţării. Dezbaterea dintre Jean Piaget şi Noam Chomsky, Ed. Politică, Bucureşti, 1988). Dacă un descendent uman n-ar dispune din naştere de structurile necesare anatomic şi fiziologic însuşirii limbajului articulat, acesta n-ar vorbi niciodată – cum din nefericire se întâmplă câteodată. Avem deci în noi, în celule şi în subconştient, înscrise toate programele de acţiune, inclusiv cele de vindecare. Aceste programe se pot declanşa spontan, sau dirijat în cazul celor instruiţi prin tehnici speciale. Dacă un proces de vindecare al unei boli îl anticipăm imaginativ se pot obţine performanţe deosebite în boli grave incurabile sau scurtări, după unii autori cu 30% ale timpului de vindecare în celelalte suferinţe. Este ca şi cum am crea prin gândurile noastre un model-ghid înscris într-un câmp energetic premergător procesului de vindecare.

Formarea unei imagini mentale pozitive care se înscrie în aceea a „imaginii de sine”, comentată deja, este valabilă pentru întreaga noastră psihologie, cu implicaţii în învăţare, trăire afectivă, conduită socială, sănătate şi boală.

Am precizat mai sus că în timpul stării de relaxare apare o stare de conştienţă modificată, intermediară între somn şi veghe. Tehnica imageriei mentale pozitive constă în formarea în timpul stării de relaxare a unor imagini care au ca obiect universul nostru interior. În consecinţă, prin tehnica imageriei mentale obţinem un dialog cu propriul nostru subconştient. Denis Jaffe (1981) comentează pe larg beneficiile imageriei mentale pozitive plecând de la specializarea diferită a celor două emisfere cerebrale. Există deja o literatură relativ extinsă în acest sens, exploatată mai mult de către psihologi. Emisfera cerebrală stângă se consideră a fi sediul gândirii logice, raţionale, analitice şi discursive. Este, de asemenea, sediul decodificării simbolurilor verbale şi grafice, adică al limbajului articulat şi al scrisului. Ne oferă deci o reprezentare digitală, secvenţializată a lumii. Emisfera cerebrală dreaptă ar fi sediul limbajului simbolic, metaforic, al gândirii intuitive, al reprezentării analogice, al trăirilor artistice şi imaginative. Conştienţa noastră clară, condiţionată de starea de veghe solicită în mod dominant emisfera cerebrală stângă, în timp ce imageria mentală presupune o punere în repaus a acesteia, cu activarea emisferei cerebrale drepte. După C.G. Jung, creierul drept este sediul limbajului prin care se exprimă inconştientul nostru. De aceea este un limbaj simbolic, metaforic şi intuitiv. Prin imageria mentală se obţine o punte de legătură între conştiinţa orientată dominant spre exterior şi conştiinţa modificată, orientată spre interiorul nostru. Se obţine astfel un echilibru între interiorul şi exteriorul nostru. Obţinem armonia atât de necesară în interiorul nostru şi în afara noastră.

Dezvoltarea conştiinţei interioare ne permite accesul la singura sursă a adevărului despre noi, care se află înscris în profunzimea subconştientului nostru. Fiind expresia inteligenţei cosmice în noi, conţine informaţia nu numai referitoare la propria noastră persoană, ci şi la Univers, pentru că suntem martorii evoluţiei de la „prima undă de lumină” care a fost la „începuturi”. De aceea, în subconştientul nostru este înscrisă însăşi cartea Universului. Avem în sângele nostru, în celulele noastre, în psihicul nostru amintirea tuturor fiinţelor care ne-au precedat şi însemnul demiurgului care ne-a creat. Iată de ce, dezvoltând o metodă de plonjare în subteranele subconştientului obţinem accesul la lumea simbolurilor din noi, a adevărurilor care nu ajung la lumina raţiunii, la sursa cea mai completă de cunoaştere. Aici zac forţele latente care sunt o prelungire a forţei cosmice din noi; aici există o bibliotecă ce conţine toate datele necesare despre noi privind potenţialele noastre, dorinţele, împlinirile şi neîmplinirile, conflictele, frustrările, cauzele bolilor şi căile de vindecare. Aici zace o lume de care la început ne vom speria, pentru că reprezintă urma tuturor evenimentelor la care spiritul nostru a fost martor în odiseea sa cosmică.

Tehnica imageriei mentale

pozitive

Imaginea poate fi formulată în limbajul logic sau metaforic. Dacă obiectivul îl constituie vindecarea unei boli, imaginea poate reproduce întregul proces de vindecare. Dacă dorim să amendăm suferinţa unei zone sau organ, după ce ne-am relaxat, ne concentrăm pe zona respectivă şi conştientizăm toate semnalele pe care ni le trimite. Construim apoi o imagine în care vizualizăm vindecarea. Rămânem concentraţi pe acestă imagine 30-60 minute. Se repetă de două ori pe zi exerciţiul până la obţinerea efectului dorit. Timpul necesar poate fi între 5-6 luni.

Cei care pot să-şi impună o anumită ordine în spirit, să dispună de o minimă forţă de stăpânire, pot obţine un indiscutabil efect terapeutic sau corectiv. Acesta este mecanismul autotransformării, al autovindecării. Este evident că obiectivul imaginii impuse poate fi de orice alt ordin decât cel terapeutic. Este o literatură imensă care tratează acest subiect şi traversează întreaga cunoaştere ezoterică. Este cert că timpurile străvechi ne-au transmis o cale de regăsire şi actualizare a Sinelui cu efecte care sunt proporţionale cu gradul de stăpânire a propriului spirit, de autocontrol al gândurilor care ne asaltează asemenea scânteierilor de stele pe bolta întunecată.

Un interesant exemplu de utilizare a imageriei mentale pozitivă ni-l oferă dr. J.A. Sage, care ne invită la aniversarea zilei sale de naştere în anul 2129 când va împlini... 250 de ani. Sage descoperă metoda la vârsta de 76 de ani. Pentru a-şi diminua cifrele tensiunii arteriale, şi-a construit o imagine corespunzătoare a acetseia. Într-o lună de zile ar fi obţinut efectul dorit. În recomandările sale începe cu reglarea ritmului respirator. Apoi, cu ochii închişi îşi „goleşte mintea de gânduri” şi îşi formulează sugestii pe care le repetă până când subconştientul le acceptă. Când a apărut ediţia a doua a cărţii sale Cum să ai o sută de ani şi să te bucuri de ei, avea 96 de ani şi o sănătate uimitoare...

O serie de autori vorbesc despre existenţa la nivelul subconştientului nostru a unui adevărat „ghid interior” sau „consilier intern”. În noi trăieşte cel mai bun medic, ni se spune. Trebuie doar să găsim calea de acces spre el. Este celebru cazul lui Edgar Cayce care, aflat în stare de conştiinţă modificată autoindusă, oferea informaţii referitoare la diagnostic şi remedii terapeutice pentru zeci de mii de bolnavi, uimind lumea medicală.

Profesorul univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan este medic neurolog şi psihiatru, autor a numeroase monografii, tratate, lucrări şi cărţi de certă valoare ştiintifică dar şi eseistică, cu ample deschideri spre fascinantele domenii ale Filosofiei Ştiinţei. Cartea sa Inteligenţa materiei, un best-seller căutat şi astăzi, a fost distinsă cu premiul pentru filosofie „Vasile Conta” al Academiei Române (1992). Este membru al unor prestigioase societăţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale, autor de brevete de invenţii, titular al unor importante cursuri universitare, precum şi deţinător a numeroase premii ştiinţifice şi literare obţinute în ţară şi străinatate.

„Inteligenţa Materiei este unică în literatura ştiinţifică românească prin cantitatea de informaţie prezentată într-o sinteză integratoare ce vă face cinste dumneavoastră şi culturii româneşti. A fost o reală plăcere intelectuală marcată de un interes crescând cu fiecare capitol nou parcurs. Este o mare onoare pentru mine că v-am citit.”

Romulus Vulcănescu (Scrisoare către autor, 13 iulie 1995)".

Un gen de lucrare încă neutilizat în literatura noastră, iată ce este volumul Inteligenţa materiei... Întreaga lucrare poate fi considerată ca o biografie a evoluţiei materiei pe acest lung şi complicat drum al „inteligenţei” şi o descriere a aventurii sale cosmice spre înaltul pisc al inteligenţei umane."

Prof.univ.dr. Petre Brânzei (1981)