NUMEROLOGIE MODERNĂ IV
În contextul ultimelor evenimente majore, în plină desfăşurare în aceste zile, şi mă refer la devastatorul cutremur din Japonia din 11 martie 2011, tsunami-ul şi ameninţarea radioactivă în urma distrugerii centralei atomice de la Fukushima, am găsit următoarea abordare numerologică pe care mă grăbesc să o postez spre beneficiul tuturor....
„Numerele vii”
de Firicel CIARNĂU
Ediţia a II-a revăzută şi adăugită
apărută în Editura Fidelia – 2004
CAPITOLUL IV
Prezenţa subtilă a numerelor
§2. Spre o matematică a binelui
(pg.49 – 52)
Apare o întrebare. Ne putem juca mult şi bine cu numerele dar la ce ar putea folosi? Nu are rost să amintesc despre importanţa matematicii în cercetare, despre faptul că foarte multe lucruri s-au descoperit prima dată pe hârtie şi apoi s-a obţinut confirmarea în realitate.
La fel şi numerologia poate fi folosită în descoperire, nu numai în constatare. Ea poate fi folosită, în descoperirea adevărurilor subtile şi nu numai. În toate cărţile de numerologie se tratează aproape numai calitatea constatatoare a numerologiei şi nu este prezentată şi ca instrument de cercetare. Mai rău este când numerologia este văzută numai ca instrument de câştig, cum ar fi spre exemplu depistarea eventualelor numere câştigătoare la Loto. Chiar dacă este drept, aceasta nu constituie decât o prostituare a omului vizavi de numerologie.
Ca instrument de cercetare, numerologia devine dinamică. Dar atenţie, prost înţeleasă, ea poate să genereze efecte distructive, nu prin ea însăşi ci prin consecinţe.
Spuneam în paragraful precedent că trebuie să fim atenţi la tot ce este în noi şi în jurul nostru, la tot ce ne-ar putea oferi o informaţie utilă şi faptul că se pot găsi corespondenţe numerologice peste tot. Să luăm ca exemplu de cercetare chiar ce am scris în paragraful precedent.
Să spunem că nu aş fi ştiut de perioadele mari de evoluţie ale omenirii, dar în joacă aş fi făcut legătura între chakre şi numere prin intermediul culorilor planetare şi văzând toate aceste corespondenţe aritmetice între chakre, m-aş fi întrebat ce semnificaţie au şi de unde provin. În acest fel, nu aş fi rămas doar la aspectul de constatare, ci aş fi mers mai departe cu acest sfânt „de ce”?. Mergând mai departe, aş fi bănuit că există o explicaţie a faptului că la chakrele inferioare operaţia de bază este adunarea, ceva ce s-a acumulat, deci ceva trecut care poate s-a manifestat deja, iar la chakrele superioare operaţia de scădere, diferenţa între manifestare şi germene, deci ceva ce încă nu s-a manifestat sau finalizat, care este în curs de desfăşurare sau în viitor. Fiind vorba despre centri energetici ai corpului eteric uman, mi-ar fi apărut până la urmă ideea existenţei unor perioade de evoluţie trecute, respectiv viitoare. Pentru moment ar fi fost suficient să apară ideea. Evident, odată ideea formată, cercetarea mai departe sau verificarea exactităţii celor aflate sau a detaliilor s-ar face tot prin numerologie dacă mai existau informaţii-sursă, sau prin alte metode, prin jurnal, prin meditaţie sau prin altceva. Important este faptul că trebuie căutat ceva.
Bineînţeles, se pune întrebarea dacă nu pot să apară erori. Odată ideea lansată, ea există ca formă şi riscăm să verificăm chiar existenţa formei şi, în acest fel, să ne învârtim într-un cerc vicios. Şi mai ales să susţinem cu încăpăţânare că avem dreptate. Acesta ar fi unul din efectele distructive amintite anterior. Dar deja asta depinde de gradul de cunoaştere al celui ce practică o astfel de metodă. În mod sigur, există şi alte metode mai simple, dar este şi aceasta o metodă, perfectibilă totuşi.
Acesta a fost un mic exemplu de folosire a numerologieei ca instrument de cercetare. Acum să ne ocupăm puţin de matematicieni, care sunt oameni admirabili, dar care, din necunoaşterea adevărurilor subtile şi în particular a numerologiei, mânuiesc forţe pe care nu ştiu să le stăpânească.
Omul, ca şi copil al Unicului Tată, vine în Planul Fizic să înveţe, să experimenteze, să-şi ofere probe, să se desăvârşească. Şi astfel, în miile de încarnări, acumulează cunoştiinţe, evoluează. De multe ori experimentează şi, mai ales, creează din joacă, fără să-şi dea seama de acest lucru. În acest fel îi este permis să şi greşească, din aceste greşeli învăţând ce este bine şi ce este rău. Dacă nu învaţă din greşeli, se spune că păcătuieşte.
Cine se gândeşte că în momentul în care face chiar şi un simplu calcul aritmetic, el pune în mişcare forţe subtile şi, în acest mod, creează de fapt, cel puţin mental, o lume sau un obiect, o situaţie care aşteaptă ocazia de a se manifesta în Planul Fizic şi, în acest fel, să rezulte în lanţ multe consecinţe?
Nu cred că matematicienii, în momentul în care descoperă o nouă teorie matematică, se gândesc că, de fapt, au creat în acest fel o lume, poate într-un univers paralel. Adevărul este că totul exista înainte, nu este „nimic nou sub Soare”, dar prin această „nouă” teorie el nu a făcut decât să descopere această lume sau să ia contact cu situaţia respectivă ori cu imaginea mentală a obiectului şi, în acest fel, să creeze condiţiile manifestării sale în Planul Fizic.
Un arhitect, să spunem, dacă vrea să construiască o casă, mai întâi o imaginează, construieşte mental casa respectivă, apoi, prin calculele pe care le face, „mânuieşte”, ca să spunem aşa, energiile subtile date de numerele pe care le foloseşte, astfel pregătind manifestarea casei în Planul Fizic.
Nu cred că Einstein în momentul în care a ajuns la celebra formulă
E = mc2
s-a gândit la faptul că el a şi produs germenele nefizic al bombei atomice sau al unei întregi industrii bazate pe folosirea energiei atomice. Cred totuşi că această formulă „i-a scăpat”, el având multe cercetări pe care nu le-a dezvăluit, considerând că omenirea nu este pregătită. Se ştie că el cerceta teoria forţelor unificate. A găsit ce căuta, dar în momentul în care şi-a dat seama că este vorba de forţa mentală, a trecut totul sub tăcere.
Să analizăm puţin formula de mai sus, înlocuind literele ei cu valorile kabbalistice. Astfel, E = 5, m = 4, c = 2, iar dacă valoarea lui „c” o ridicăm la pătrat aşa cum este în formulă, formula va arăta în felul următor:
E = mc2 ↔ „5 = 4 x 4”
Să analizăm acest lucru, folosind tabelul din capitolul anterior.
Redau tabelul de la pg. 46:
Chakra | Culoare | Planeta | Număr | |
Chakre inferioare | Muladhara | Roşu | Marte | 4 |
Swadhistana | Portocaliu | Soare | 1 | |
Manipura | Verde | Luna | 2 | |
Chakre superioare | Anahata | Galben | Venus | 6 |
Neptun | 7 | |||
Vishudda | Albastru | Jupiter | 3 | |
Ajna | Indigo | Saturn | 8 | |
Sahasrara | Violet | Mercur | 5 | |
Uranus | 9 |
Numărului „5” îi corespunde Mercur şi „mobilitatea”, care ne duce cu gândul la mişcarea şi energia particulelor atomice, iar numărului „4” îi corespunde Marte, planeta războiului. Marte nu are nimic distructiv în sine, dar cum aici cifra „4” se repetă, ea devine dominantă, exagerată şi, în acest fel distructivă. Interpretată în acest fel, formula ne spune că mobilitatea şi energia particulelor atomice este folosită în sens distructiv.
Şi atunci ne mirăm că această formulă a stat la baza construirii bombei atomice sau la baza unei întregi industrii bazate pe folosirea energiei atoice, centrale nucleare care vehiculează energii greu de stăpânit? Nu trebuie decât să ne gândim pe de o parte la Hiroshima şi pe de altă parte la Cernobâl (şi acum la Fukushima). Nu ştiu dacă Einstein a cunoscut sau nu numerologie, dar dacă a cunoscut, atunci această formulă „i-a scăpat”, altfel şi-ar fi dat seama că omenirea nu este încă pregătită să utilizeze aceste energii. El s-a născut cu mult înaintea epocii sale, dar cum nimic nu este întâmplător, poate că omenirea a avut nevoie de această experienţă pentru a se cunoaşte mai bine şi pentru a se opri din a mai face tâmpenii. Greşelile au rostul lor, fără ele nu învăţăm, dar s-ar părea că omul încă nu a reuşit să înveţe din propriile greşeli şi greşind mai departe poate să se autodistrugă prin consecinţele ce decurg din repetarea greşelilor.
Această formulă ne mai spune ceva deosebit de important. „Totul este energie”. Este o confirmare a Legilor Kybalionului. Nu voi da alte exemple, cred că sunt suficiente acestea.
Matematicienii mânuiesc energii deosebite, care pot să creeze sau să distrugă. Cu puterea subtilă a numerelor nu te poţi juca dacă nu le cunoşti şi nu înveţi să le stăpâneşti, mai ales când ai un mental dezechilibrat şi gândeşti aproape tot timpul negativ. Nefăcând parte din planul de manifestare, nu le observăm efectele imediat, ele îşi fac efectul în momentul în care sunt create condiţiile necesare.
Avem de-a face aici cu triada matematician-fizician-inginer. Primul lucrează cu numerele la nivel mult mai subtil, abstract, în care generează cauze subtile. Fizicianul particularizează aceste abstracţiuni la un plan mai inferior, asigurând condiţiile de manifestare ale acestor idei, iar inginerul este cel care lucrează la manifestarea lor. Fiecare dintre ei ar trebui să fie conştient de ceea ce face, să fie conştienţi de aspectele subtile ale muncii lor. În acest fel s-ar evita multe neajunsuri. Dacă fiecare om în munca sa ar fi conştient că este o verigă importantă, ar putea decide ca tot ce este negativ să nu treacă mai departe şi atunci nu s-ar mai crea fizic nimic negativ.
Este momentul ca metafizica să pătrundă în toate domeniile, să facă parte efectiv din viaţa noastră conştientă. S-ar părea că omenirea a ajuns la punctul maxim în care a putut progresa tehnologic doar prin materie. De aici în colo doar implicarea metafizicii ar mai putea crea un progres. Şi aceasta nu în mod facultativ, ci în mod necesar.
Sursă imagini: Google
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu